NECROPOLĂ DIN EPOCA BRONZULUI, ÎN VRANCEA

DISTRIBUIȚI

O descoperire spectaculoasă a fost făcută pe şantierul arheologic din localitatea vrânceană Bîrseşti! Cercetători de la institutul Arheologic „Vasile Pârvan”, din Bucureşti, care fac aici săpături încă din 2012, au avut surpriza să găsească într-o necropolă Hallstattiană – datată 750-450 inaintea erei noastre – morminte din epoca bronzului, ce aparţin culturii Monteoru, din perioada 2000- 1700 înaintea erei noastre. Zona, în care se presupune ca au trăit, sau au fost doar în trecere, conform izvoarelor antice – sciţii de la nord de Dunăre şi tracii – este extrem de generoasă.

Cind au demarat săpăturile, acum 4 ani, arheologii aveau o singură dorinta-  aceea de a continua cercetările oprite imediat după 1970. Surpriza a fost uriaşă când în necropola hallstattiană târzie au descoperit morminte aparţinând culturii Monteoru, mai vechi cu 1000 de ani… Caracteristica culturii Monteoru o constituie mormintele de înhumaţie, care sunt majoritare. La Bârsesti, arheologii au găsit predominat morminte de incineraţie specifice culturii Hallstattiene târzii.

Munca arheologilor, care lucrează pe şantier câte 12 ore zilnic, a fost răsplatita din plin. Au găsit aici piese ceramice- urne şi vase de ofrande depuse în morminte atât din Epoca Bronzului, cultura Monteoru, cât şi din cultura Hallstattiană târzie, dar şi bijuterii: un cercel de aur, inele buclă, pandantive, brăţări, un colan. În plus, au fost deescoperite şi mai multe vase în care se puneau băuturi pentru defuncţi.

Importante au fost şi studiile paleopolenice care oferă importante informaţii privind modul de viaţă al celor care acum îşi dorm somnul de veci în necropola de la Bîrseşti.

Săpăturile executate în zonă i-au atras pe localnicii dornici să câştige un ban, mai ales că pot afla în acest timp secretele mormintelor despre care credeau că sunt pline de comori.