Pentru creştinii ortodocşi, Ajunul Bobotezei este zi de post negru. În zonele de munte din Vrancea este deja tradiţie ca bărbaţii să pregătească crucile de gheaţă pe care le vor folosi preoţii

DISTRIBUIȚI

Pentru creştinii ortodocşi, Ajunul Bobotezei este zi de post negru, la fel ca cel al Crăciunului sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. În această zi îl aşteaptă pe preot să le stropească pereţii caselor cu apă sfinţită, ca să îi ferească de rele tot anul. În zonele de munte din Vrancea este deja tradiţie ca bărbaţii să pregătească azi crucile de gheaţă pe care le vor folosi mâine preoţii.

În satul Prahuda, localnicii păstrează şi acum un obicei vechi de când lumea – pregătirea crucilor de gheaţă. Doar câţiva bărbaţi, aleşi pentru credinţa lor, pornesc în zori la râu pentru a tăia gheaţa din care se vor face crucile,  sfetnicele şi macheta bisericii.

Satul Prahuda este format din trei cătune, iar pe vremuri fiecare cătun avea ambiţia să aibă propria cruce de gheaţă, motiv anual de ceartă. Acum, preotul din sat a reuşit să-i împace pe localnici şi a hotărât să se cioplească o singură cruce mare, ca să le sporească şi lor puterea.

Tot în ajun de bobotează, animalele sunt stropite cu agheasma mare, ca să fie ferite peste an de boli, de farmece şi de deochi.

Tradiţia spune că în această zi, preotul trebuie să boteze toate casele, pentru bunăstare şi înţelegere. Localnicii trebuie să îl întâmpine gătiţi de sărbătoare, în portul popular specific zonei.