În Vrancea, vopseaua pentru ouă nu se cumpără niciodată de la magazin. Ea este preparată bio, din plante culese şi uscate în anul care a trecut

DISTRIBUIȚI

Astăzi este Joia Mare, joia în care toate gospodinele vopsesc ouăle pe care le vor pune pe masa de Paşte. Este deja tradiţie, iar ce mai folosită culoare este roşul, pentru că simbolizează sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui. Cu toate acestea, pentru diversitate, în unele zone se folosesc şi alte culori: albastrul, verdele sau galbenul.

În Vrancea, tradiţiile se păstrează cu sfinţenie de sute şi sute de ani, iar vopsitul ouălor este extrem de important.

Aici, vopseaua nu se cumpără niciodată de la magazin, aşa cum se întâmplă la oraş. La Nereju, ea este preparată bio, din plante culese şi uscate în anul care a trecut: galben din coji de ceapă şi floare de tei; roşu din cimbrişor, floare de corn şi flori de măr roşu sălbatic; verde din coji şi frunze de nucă, albastrul din viorele, mov din bobiţe de soc copt. Secretul ouălor frumoase este apa în care ele se fierb, adusă de o tânără fată de la fântână, în zori de zi…

Culoarea fiind pregatită, ouăle fierte, ucenicii trec la treabă.

Modelul ales se trasează cu ajutorul unui instrument numit chicus şi abia apoi ouăle sunt vopsite..  La sfârşit, când totul e gata, se ung cu ulei, ca să capete lustu.

Tradiţionale sunt modelele florale colorate în roşu, verde, galben sau mov, dar şi crenguţa de brad, floarea de stejar sau strugurele cu frunză de viţă-de-vie. Primul ou încondeiat este oul de probă, care va fi dus la biserică.

Se spune că ouale înroşite sau încondeiate în Joia Mare nu se strică tot anul.