Exerciţiul de alarmare a scos la iveală nereguli în întreaga ţară. Din cele peste 7.700 de sirene, au fost acţionate aproape 6.700

DISTRIBUIȚI

Exerciţiul naţional de protecţie civilă desfăşurat în perioada 18-21 aprilie a scos la iveală nereguli la sirenele de alarmare a populaţiei în întreaga ţară. Din cele peste 7.700 de mijloace de alarmare, au fost acţionate aproape 6.700. Dintre acestea, mai puţin de 2.500 pot fi acţionate centralizat. Pentru celelalte, este nevoie de deplasarea personalului la fiecare sirenă în parte şi acţionarea manuală a fiecăreia. Autorităţile spun că este nevoie urgentă de un sitem integrat de alarmare în cazul unui dezastru.

Timp de patru zile, sirenele de alarmare a populaţiei au sunat în toată ţara. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au verificat dacă mijloacele tehnice funcţionează corespunzător şi dacă timpul de răspuns este optim. Exerciţiul a scos la iveală mai multe deficienţe. Din cele peste 7.700 de sirene, aproximativ 1.000 nu au putut fi acţionate.

Timpul mediu de răspuns pentru acţionarea sirenelor a fost de 7 minute. Două pentru cele centralizate şi 12 pentru cele acţionate manual. Prea mult pentru o situaţie în care populaţia ar trebui alarmată şi evacuată în doar câteva minute, cum ar fi o viitură. Ar fi nevoie de un sistem de avertizare integrat, care să permită acţionarea unui număr cât mai mare de sirene, spun autorităţile.

Cea mai bună soluţie ar fi un sistem prin care cetăţenii să poată fi avertizaţi despre producerea unui dezastru printr-un SMS pe telefonul mobil.

În timpul exerciţiului de alarmare, în Bucureşti au putut fi activate doar 91 din cele 390 de sirene. La nivel naţional, doar jumătate din populaţie a putut auzi sunetul de alarmă.