Aroma îmbietoare a pâinii la ţest, cârnaţii şi sarmalele la ceaun i-au scos pe bucureşteni din casă chiar şi pe ploaie. La târgul din capitală, comercianţii veniţi din toate colţurile ţării au pregătit peste o sută de reţete de pâine, de la cea transilvăneană, din cartofi, la pâinea coaptă la ţest sau în cuptorul cu lemne

DISTRIBUIȚI

Aroma îmbietoare a pâinii la ţest, cârnaţii şi sarmalele la ceaun i-au scos pe bucureşteni din casă chiar şi pe ploaie. La târgul din capitală, comercianţii veniţi din toate colţurile ţării au pregătit peste o sută de reţete de pâine, de la cea transilvăneană, din cartofi, la pâinea coaptă la ţest sau în cuptorul cu lemne. Şi, ca pâinea să nu fie mâncată pe stomacul gol, bucureştenii veniţi la târg au fost întâmpinaţi şi cu bucate tradiţionale delicioase: pastramă, cârnaţi, friptură şi sarmale cu mămăliguţă. Vedeta târgului a fost, însă, pâinea-gigant, de 120 de kilograme, adusă tocmai de la Sfântu Gheorghe.

Pe o ploaie torenţială, bucureştenii au ieşit din casă, cu mic, cu mare, în Parcul Naţional, îmbiaţi de mirosul pâinii proaspăt coapte în cuptor.

O altă zonă a ţării, o altă specialitate de pâine. Această doamnă a venit de la Râmnicu Vâlcea nu cu una, ci cu trei feluri diferite de pâine, una mai gustoasă decât cealaltă.

Vedeta târgului a fost o pâine-gigant, de 120 de kilograme, adusă tocmai din Covasna.

Cum pâinea nu prea merge pe stomacul gol, comercianţii au pregătit şi bucate tradiţionale. Cei veniţi la târg nu s-au dat înapoi de la ploaia torenţială şi au gustat din delicioasele preparate.

Iar ca festinul de toamnă să fie complet, nu putea lipsi…un pahar de vin de ţară.

Bucureştenii care nu au ajuns încă la târg mai pot veni la festinul din Parcul Naţional până marţi seara.